exhibitions

 

COLOR FIELDS

2001 Color fields, ART Gallery, Bacau, RO

„In my paintings I intend to search of a natural sensation that can be restored also when you avoid the recipes of mannerist formula. This means a continuous reconstruction of the surfaces and also finding ingenious relations between different plastic language elements. The point, the line, the spot, the ornament, the sign, the substantiality, the model are creatively „recycled” according to its off-to-cuff intentions. The vibration of the rendering colour, the exageration of the value, chromatic, material and texture contrasts, also the full-empty contrast, the equilibrium-accident successions, dilution-concentration – all of them provoke concentrated tensions and have the same final purpose: expressiveness.”

2001 by Marius Crăiță-Mândră

 

COLOR FIELDS

2001 Color fields, ART Gallery, Bacau, RO

Moment fundamental pentru entuziastul învăţăcel derutat de infinitele posibilităţi de realizare a unui limbaj propriu – cel al opţiunii, va marca primii paşi parcurşi de acesta pe teritoriu propriu.
Parcurgând obedientul traseu al ucenicului, consider că mă aflu la interferenţa unor tendinţe ce pot corobora spre o rezultantă armonică. Nu recurg la recuzita figurativă decât accidental, renunţând invariabil la orice imixtiune a fabulaţiei în arealul plastic ; culoarea şi forma îşi consumă propria trăire în aventura actului… plastic.
Apelul la enormul arsenal tehnic al experienţei moderne trebuie apreciat ca fiind un gest de solicitare reverenţioasă spre reperare şi autodefinire. Abordarea detaşată a variantelor de „atac” şi descindere în spaţiul plastic este salutară ca şi susţinerea imperativă a discursului improvizat, tendinţa finală fiind momentul de efuziune şi realizare totală în chiar parcursul confruntării cu pânza. De aici şi impresia de spontaneitate şi stângăcie cultivată până la tenta unui infantilism – e drept programat.
îmi propun căutarea unei senzaţii de naturaleţe ce poate fi atinsă şi prin evitarea şabloanelor şi reţetelor, restructurarea continuă a suprafeţelor şi găsirea unor raporturi inedite ale elementelor de limbaj plastic.
Punctul, linia, pata, haşura, ornamentul, semnul, substanţialitatea, modeleul, vor fi „reciclate” creativ în funcţie de intenţia sugestivă. Duetul liniar modulat, vibrarea sau aplatizarea culorii, forţarea contrastelor valorice, cromatice, de materialitate, textură şi a raportului plin – gol, succesiunea echilibru – accident, diluare – concentrare, neutralitate – supralicitare, provoacă tensiuni concertate în aceeaşi finală intenţionalitate: expresivitatea.
Caut o anume exaltare a forţei de sugestie, în replica sa lansată maselor cromatice structurate, demarcând zona de „respiro” a golului.
Astfel „nimicul” capătă: potenţialitate în ierarhia spaţiului plastic, consistentă prin raporturile înjghebate cu masele cromatice, dar mai ales – în colaborare cu duritatea negrului – creează „zona de decantare” în care conflictul cromatic cel mai acut este neutralizat.

2001 de MARIUS CRAITA MANDRA

 

COLOR FIELDS

2001 Color fields, ART Gallery, Bacau, RO

BITS

2003 Bits, Art Gallery, Bacau, RO

 

Semnele omului modern

M-am întrebat de multe ori care este cea mai grandioasă și-n același timp năucitoare descoperire a secolului XX. Într-o zi, prin anii 1980-1985, citind o revistă am aflat această enumerare succintă: bomba atomică, zborul spațial, televiziunea, calculatorul și încă altele …, după care concluzia: CALCULATORUL. Pe atunci nu aveam habar de semnificația și importanța tehnologiei moderne. Până când m-am decis să pătrund în tainele limbajului „calculatoricesc”, făcând o conexiune între știință și artă, între calculator și artă, între calculator și OM.
Dacă Richard Hamilton, artist al anilor 1960, a evidențiat dependența – creată psihologic – de informația comercială, arta lui reflectând aceeaași imagine: omul manipulat de reclamă și publicitate, formându-se astfel o generație de consum. Dacă descoperirile unei civilizații supertehnologizate ne bucură pentru că le considerăm constructive, trebuie în același timp să realizăm că tocmai aceste descoperiri se pot întoarce, cândva, împotriva noastră.
Sunt întrebat adesea, ce reprezintă sau ce doresc să exprim prin compozițiile mele?! Într-adevăr, am abordat o tematică ingrată, incomprehensibilă pentru unii, confuză chiar. Încă de la început am urmărit, dincolo de un joc al formelor „aruncate” pe suprafața pânzei și de o agitată distribuire a culorilor, SEMNELE OMULUI MODERN, așa cum sublinia și profesorul meu, Theodor Moraru.
Figura geometrică fundamentală – pătratul – se recunoaște atât în forma monitorului calculatorului, cât și în formatul pânzei în interiorul căreia îl regăsim multiplicat la nivel de modul și în cazul elementului „01” – formula primordială a informației care în câmpul plastic are un rol în egală masură grafic, cât și decorativ. Apare la fel de frecvent precum termenul de „BIȚI” (unitatea de măsură a cantității de informații) și este ușor de recunoscut în majoritatea titlurilor lucrărilor. Direcția și concentrarea liniilor de forță pot sugera configurații ori structuri anatomice și fizionomice – aluzie la relația simbiotică OM-CALCULATOR. Această relație îl face pe om în ultimă instanță vulnerabil prin prisma acestei dependențe. „Recuzita” tehnică austeră și sobrietatea elementelor de limbaj impun o simplificare extremă în articularea structurilor, eliminarea detaliilor formale și a simfonismului cromatic. Procesul eliminării selective are ca finalitate punerea în valoare a ideii generice, claritatea și puritatea formei pe care o exprimă.

Marius Crăiță-Mândră, text apărut în revista „Ateneu” Nr. 2 (426), februarie 2005

 

NO BORDERS

2015 No Borders, New Gallery, Bacau, RO

NO BORDERS

2015 No Borders, New Gallery, Bacau, RO

NO BORDERS

2015 Painting detail, No Borders, Bacau, RO

 

 

COLONIA 21

2017 National Library Romania, Bucharest, RO

COLONIA 21

2017 National Library Romania, Bucharest, RO

COLONIA 21

2017 National Library Romania, Bucharest, RO